Dans Lent

(această poezie este compusă de o fetiţă bolnava de cancer, care este pe moarte. Dorinţa ei este ca, cât mai multi
oameni să o citească. Şi dacă ea nu va putea sa trăiască din plin viaţa aceasta, macar alţi oameni să inceapă sa puna valoare in ceea ce trebuie.
Cu siguranţă alergarea noastra trebuie sa tintească mereu spre Cer, acolo unde Domnul ne aşteaptă pe toti. Numai noi sa ne începem cursa corectă de aici de pe pământ!)

Ai privit vreodată copiii într-un balansoar?
sau ai ascultat vreodată zgomotul ploii când cade pe pământ?
sau ai urmărit vreodată zborul iregular al unui fluture?
sau ai observat soarele când dispare în noapte?

Ai face bine să încetineşti.
Nu dansa atât de repede.
Timpul e scurt.
Muzica nu va dura.

Parcurgi fiecare zi în zbor?
Când intrebi: - Cum te simţi?, asculţi şi răspunsul?
Când ziua s-a sfârşit te întinzi în pat
cu sute de chestiuni succesive care îţi trec prin cap?

Ai face bine să încetineşti.
Nu dansa atât de repede.
Timpul e scurt.
Muzica nu va dura.

Ai spus vreodată fiului tău: -O facem mâine....
fără să-ţi dai seama în grabă, de părerea lui de rău?
Ai pierdut vreodată o prietenie,
care s-a sfârşit pentru că tu nu ai avut niciodată timp
să suni şi să spui: -Bună ?

Ai face bine să încetineşti.
Nu dansa atât de repede.
Timpul e scurt.
Muzica nu va dura.

Când alergi atât de repede ca să ajungi undeva,
îţi pierzi jumătate din plăcerea de a merge.
Când te preocupi doar să alergi toată ziua,
e ca un dar pe care nu reuşeşti niciodată sa-l deschizi.

Viaşa nu este doar o fugă.
Ia-o uşor.
Ascultă muzica!