Se pare că în fiecare zi răcnetul satanei are din ce în ce mai mult efect asupra celor alesi de Dumnezeu. Cu siguranţă că urletul lui are efect asupra tuturor oamenilor, dar mai ales el caută să înghită pe acei ce vor să-şi dedice viaţa lui Dumnezeu. Aud tot mai des cum oameni, pe care toţi îi ştiu de credincioşi, cad în cele mai periculoase şi perfide capcane ale satanei. Familii care se destramă din cauza ofertelor lumeşti de emancipare, de pretenţii de drepturi, de înglodarea în datorii pe viaţă; copii şi părinţi tot mai plini de ură şi violenţă unii fată de alţii, toate apărând ca un rezultat al dorinţei fireşti de a deţine puterea, de afi cel mai mare şi mai cunoscut în lume. Dar oare de unde vine acesta dorinţă de slavă deşartă, dacă nu din ideile "fabuloase " ale satanei, leului care răcneşte din toate puterile pentru că se vede din ce în ce mai apropape de lupta finală. Problema cea mai gravă este că cel rău lucrează atât de subtil, încât aproape e imposibil să nu cazi măcar în una din capcanele lui. Ori in lacomie, ori în comoditate, ori în dorinţă de a te evidenţiacu ceva în lumea din jurul tău, ori în a-ţi cere anumite drepturi care ţi se pare că ţi se cuvin( dar aduceţi-vă aminte că plata păcatului nu este decât moartea, dar este vreun om fără păcat?), ori în capcana mulţumirii de sine, când crezi că ştii destule şi nu mai poţi să primeşti nici un sfat de la nimeni.
Vaaaiii, sunt atât de bine camuflate aceste capcane , încât e foarte uşor chiar şi pentru cei credincioşi sa cada in ele. Dar, Dumnezeu ne-a promis că nu ne va părăsi nici o clipa , atăta timp cât ne ţinem aproape de El. Vegheaţi şi rugaţivă ca să nu cădeţi în vreo ispită. Să nu-l desconsideraţi pe satana, lupta lui pentru sufletul nostru trebuie luată foarte în serios. El nu ne este nici prieten, nici unul care aparent s-ar îngriji de noi, ci unul care răcneşte ca un leu să ne înghită atunci când vede că vrem să fim a lui Dumnezeu cu toată inima noastră.
Dacă nu te lupţi în fiecare clipă cu duşmanul tău de moarte, atunci el te va birui negreşit.
Ce alegi? să lupţi pană la sânge ca să te aperi, sau îl laşi să te biruie el?
Fraţii mei iubiţi,
zilele acestea am fost puternic trezită de Dumnezeu la o realitate foarte dură.
Suntem intraţi cu toţii în vârtejul timpului apocaliptic , din care putem scăpa doar prin mila si puterea lui Dumnezeu.
M-am gândit atunci: cât de pregătită sunt eu pentru acest Necaz, si cum pot să îmi pregatesc familia, şi pe cei apropiaţi, de venirea iminentă a prigonirilor şi suferinţelor prorocite de atâta vreme încoace.
Vrem noi sau nu vrem, ştim noi sau nu ştim, în prezent am intrat cu toţii în acel vârtej, pe care nimeni nu-l mai poate opri , până când nu-i vine vemea să se termine.
Nu sunt foarte mare cunoscătoare a ecumenismului, dar din câte cunosc, şi din cât mă luminează Dumnezeu, se împlineşte sub ochii noştri o amăgire în masă, şi o denaturare cruntă a Adevărului! Sub pretextul că toti suntem copiii lui Dumnezeu, cum celor mai mulţi oameni le place să audă, cu gândul că scapă usor de iad, totul se amestecă ameţitor de repede şi de perfid, împlinindu-se întocmai Cuvântul Adevărului!
Cutremure, inundaţii, schimbări uluitoare ale climei, războaie, foamete.....pe de altă parte ..comoditate, bunăstare, goana zilnică dupa bani, etc. Ce ne vorbesc toate acestea oare???
Dumnezeu ne cheamă la pocăinţă, cât încă mai este vreme, cât încă mai este Har sub cer!!
Astăzi dacă auziţi glasul Lui nu vă împietriţi inimile.....Dumnezeu nu se lasă batjocorit, ce seamănă omul aceea va secera.
Fiecare copil al lui Dumnezeu simte că "soarele este spre apus" - simte că sfârşitul acestei lumi este nespus de aproape. Şi pentru ei bucuria este că şi cerul nou, şi pământul nou, care este promis celor ce rămân în Dumnezeu, este şi el, din ce în ce mai aproape. Exact ca în durerile naşterii, trebuie să ne rugăm să treacă cât mai repede, ca să ne putem bucura de ceea ce urmează după naştere..... în cazul fericit, dacă eşti, şi rămâi cu Domnul, vei avea parte de o Veşnicie întreagă de bucurie şi Pace.
Ne certăm, ne îmboldim unii pe alţii, ne supărăm pe fleacuri, ne judecăm în tribunalele lumii pentru lucruri de nimic în comparaţie cu Slava viitoare. Oare asta trebuie să ne preocupe pe noi în aceste zile, care încet încet ne strâng funia de la gat???
Cum se merită să-ţi trăieşti viata în fiecare zi, în aşa fel încât să nu-ţi pară rău că ai trăit degeaba?
Cercetează-mi Doamne inima şi îndreaptă-mi paşii pe calea Ta!Slavă Ţie Doamne, şi ai milă de noi păcătoşii :(
În slujba lui Dumnezeu
În slujba lui Dumnezeu ne-am dorit să fim din clipa întemeierii 
familiei noastre.Deşi imediat după aceia nu am practicat îndeajuns această slujire, ci am trăit pentru confort şi pentru lucruri trectoare, ne-am dorit în adâncul sufletului să ajungem într-o zi să slujim cu adevărat Dumnezeului vieţii noastre.
Viaţa liniştită şi plăcută tuturor, a ajuns pentru noi mai mult o neliniste.
Fără o jertfă pentru Dumnezeu, eram doar nişte egoişti.
Căutam mereu să satisfacem necesitatile personale, care până la urmă se dovedeau că nu aveau nici o substanţă în ele; când pe câmpul de bătălie pentru suflete, sunt atât de puţini ostaşi care sunt gata să-şi jertfească viaţa pentru Patria Cerească.Privind la Cununa Slăvita încercăm în fiecare zi să ţinem sus Steagul Adevarului, căci nu mai este mult şi ajungem la biruinţă.
Iubiţii noştri, în timpul ce ne-a mai rămas pe acest pământ, întrebaţi-vă: pentru ce se merita cu adevarat sa trăiti?
Desertaciune este tot ce nu lucreaza spre zidirea sufletului.
Daca nu lucrati pentru aceasta , atunci in zadar mai lucrati, caci nu este nimic mai de pret decat Pacea si Bucuria mantuirii.
Cu toata dragostea va lasam in bratele puternice ale lui Dumnezeu!
In lumea aceasta, in care traiesti, spre unde se indreapta pasii tai?
Spre ce ti se indreapta zilnic privirea?
Tineretea cum ti-o consumi zilnic?
Pune-ti aceste intrebari cat mai des, daca vrei sa ai pasii indreptati
spre lucruri importante; daca vrei sa ai privirea mereu atintita in sus.
Daca vrei ,sa nu te trezesti intr-o zi ca traiesti pentru lucruri trecatoare si zadarnice,
judeca-te singur, cum esti si pe unde esti.
Si nu uita, pentru toate urmeaza sa dai socoteala in fata Imparatului imparatilor, care este Dumnezeu!
