26 feb. 2009

Sunt o mână de ţărână...dar te laud Doamne!

Ce sunt eu sa privesti Tu la mine? Am iubit doar păcatul în lume....

Ce suntem noi in faţa lui Dumnezeu, de nu ne-a părăsit după cate rele am facut?
Acum, că am inceput sa-L iubesc pe Dumnezeu cu multi ani in urma, sa inteleg ce a facut pentru mine, nu mai pot iubi păcatul , daaar, se pare că păcatul ma iubeşte pe mine si nu mă lasă sa-mi trăiesc viaţa curat.
Aici pe pământ avem de fugit in fiecare zi de păcat, pentru că el ne pândeşte la fiecare colţ. De multe ori cădem în capcanele lui, dar nu pentru ca-l iubim, ci pentru că suntem slabi. Ne lipseşte rugăciunea, comunicarea cu Dumnezeu, dar si cu fraţii. Atât de mult s-a răcit dragostea dintre frati, e atat de vizibil. Acum 2 ani ne cautam cu foc, azi aproape nu ne mai interesaza problemele sau bucuriile fratilor nostri....

Cu toate acestea Dumnezeu priveşte la noi cu mult drag, cateodata cu muta durere, cand ne vede cum ne impedicam de fiecare pietricica şi iar cadem, ca niste copilasi care au probleme cu piciorusele. Asa suntem noi in faţa ui Dumnezeu.
Si dincolo de toate acestea sufletul din noi tanjeste dupa Creatorul sau, simt asta parca zi de zi, chiar si atunci cand nu imi fac timp sa ma rog sau sa citesc din Cuvantul Domnului!

Dragostea Dumnezeului nostru se aseamana foarte bine cu dragostea parinteasca, nu degeaba se spune ca pana la o anumita varsta copilasii Il cunosc pe Dumnezeu prin părinţii lor. Pentru ca nu conteaza de cate ori îi supărăm, sau de câte ori raspundem urat parintilor, sau ca am fugit de acasa, sau ca i-am abandonat undeva, doar ca "să nu ne deranjeze"; ei inca ne mai iubesc si abia asteapta ziua cand vom veni la ei si vom plange la pieptu lor.
Pentru ca un alt piept atat de primitor nu mai este pentru copii decat pieptul parintilor.
Asa este si bratul Domnului.
El ne tot asteapta, ne intelege zbaterea , ne rabda slabiciunie, ne ingaduie inca toata neincrederea in El, numai sa venim intr-o zi si sa plangem la picioaree lui strapunse din dragoste .

O, om! Unde mai esti?
În ce lucruri mai cauti implinire?
Un alt piept mai primitor ca cel al Parintelui care te-a creat , nu exista!
Vino, iubeste si traieste!

Mutumesc Tie Domnul meu ca ma iubesti asa cum sunt, si asa cum altii nu ma pot iubi.
Multumesc Doamne ca nu privesti la mine doar ca la o tărână, ci vezi mai mult in mint si in fiecare dintre noi.
Ajuta-ma sa îi văd si eu pe altii, aşa cum i-ai privi Tu!

Sava Tie Doamne!

Niciun comentariu: